AGLOMERAȚIA BUCUREȘTEANĂ a fost plasată pe locul 5 în clasamentul TomTom Traffic Index 2016⁷⁹, ce reunește orașele cu cel mai dens trafic pe plan mondial. Orașul e extrem de neprietonos cu pietonii și are un sistem de transport public subdimensionat și haotic. Potrivit TomTom Traffic Index, șoferii bucureșteni pierd aproximativ 218 de ore în trafic anual, iar o întârziere obișnuită în timpul orelor de vârf este estimată la 57 de minute.

În 2015, conform aceleiași surse, Bucureştiul ocupa locul fruntaș în UE şi locul al şaselea la nivel mondial pe lista oraşelor cu cel mai aglomerat trafic auto. Atunci, şoferii bucureşteni au petrecut, în medie, 43% din timpul de călătorie blocați în trafic – timpul de întârziere pe zi în cazul unei navete de 30 de minute fiind de 51 de minute și întârzierea pe an în timpul unei navete de 30 de minute ajungând de 196 de ore. În același timp, estimările oficiale cu privire la timpul mediu de transport public sau privat lipsesc cu desăvârșire.

TRANSPORTUL PUBLIC

În 2012, numărul vehiculelor destinate transportului public local de pasageri din București era împărțit astfel⁸⁰: 1.333 autobuze și microbuze, 513 tramvaie și 302 troleibuze. În acel an, lungimea liniilor simple în transportul public local (pe tipuri de vehicule) era de 674,9 km.

Tramvaiele bucureștene au avut în 2015 un total de 268.230.000 pasageri, autobuzele și microbuzele – 276.066.000 pasageri, iar troleibuzele – 59.606.000 pasageri⁸¹. Numărul pasagerilor cu metroul a fost de 174.593.000⁸². Durata medie de mers pe jos pe traseul către și dinspre stațiile RATB – așa cum este ea percepută de către utilizatorii rețelei de transport – este de 7,69 minute⁸³ – timpul necesar deplasării pe jos până la şi de la staţiile de metrou este, în medie, de 7,36 minute⁸⁴.

Deși cele două regii de transport în comun primesc subvenții (de la bugetul de stat și de la bugetul Primăriei Municipiului București), ambele au dificultăți financiare: RATB declara datorii totale de aproximativ 100 milioane euro în 2015, în timp ce Metrorex raporta în același an pierderi de aproximativ 14,5 milioane euro.

În București au fost eliberate aproximativ 7.500 licențe de taxi⁸⁵. De asemenea, în oraș activează în jur de 1.500 2.000 mașini de taxi autorizate în localitățile Ilfov, chiar dacă acest lucru nu este permis de lege. Toți operatorii de taxi sunt privați și nu există companie de taximetrie de stat.

În plus, noile metode de car-sharing, precum Uber și Taxify, atrag tot mai mulți șoferi-parteneri și clienți, dar numărul acestora nu este disponibil public.

UTILIZAREA AUTOTURISMULUI PERSONAL

Autoturismele personale înmatriculate în circulație aparținând persoanelor fizice din regiunea București-Ilfov reprezintă circa 61%⁸⁶ din totalul autoturismelor înmatriculate în regiune, mult mai puțin decât ponderea mașinilor ce aparțin persoanelor fizice din total la nivel național, care e de circa 82%.

Regiunea București-Ilfov se situa pe locul 22 din 31 la rata motorizării (număr de autovehicule la mia de locuitori) dintre toate regiunile de Capitală europene (UE 27 + Turcia, Elveția, Norvegia, Croația, Liechtenstein): orașul are 465 autovehicule la 1.000 locuitori. În 2015, numărul mediu de deplasări cu autoturismul personal (1.654.788) în Bucureşti- Ilfov a fost mai mare decât toate celelalte modalități de transport luate împreună (1.559.647), arată un raport interimar cu privire la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Regiunea București-Ilfov din 2015⁸⁷.

Același studiu sublinia că „acest lucru era cu mult mai îngrijorător atunci când toate deplasările cu autoturismul (inclusiv ca pasager şi cu taxiul) erau comparate cu celelalte moduri de transport”.

DEPLASĂRILE PIETONALE

Pe lângă faptul că trotuarele bucureștene sunt subdimensionate, spațiile destinate pietonilor sunt ocupate abuziv de automobile parcate neregulamentar. Alteori, spațiile sunt blocate prin diverse obstacole. La ora actuală nu există o evidență statistică clară a spațiilor pietonale accesibile total sau parțial cetățenilor sau o „hartă” a lor. Analizele realizate în cadrul Planului de mobilitate urbană durablă pentru Regiunea București – Ilfov asupra tipurilor de deplasări din București indică faptul că numărul de deplasări pietonale (1.695.748) tinde să fie egalat de cel cu autoturismul personal (1.654.788). Scopul celor mai numeroase deplasări pietonale în București sunt cumpărăturile (32% din totalul deplasărilor) şi însoțirea copiilor (37%).

PARCAREA AUTOVEHICULELOR AFLATE ÎN PROPRIETATE PERSONALĂ

Administrația Străzilor gestionează în mod direct 24 parcări publice, cu o capacitate aproximativă de 5.700 de locuri⁸⁸. Alte spații sunt administrate de către operatori privați. Estimările Primăriei Municipiului București arată că, în total, există aproximativ 8.000 de locuri de parcare în 140 de parcări amenajate. În afara acestora, trotuarele și străzile sunt preferate de posesorii de automobile personale în calitatea lor de „parcări gratuite pe stradă”.

În 2015, 53% dintre cei care au călătorit cu automobilul personal au declarat că au utilizat parcarea gratuită pe stradă, și numai 5% au utilizat un loc de parcare cu plată.

UTILIZAREA BICICLETELOR

Infrastructura destinată bicicliștilor estesubdimensionată în București. În 2015, ca urmare a desființării de către Brigada Poliției Române a 37 de piste pentru biciclete sau în urma începerii unor lucrări de infrastructură, în București erau deschise circulației aproximativ 5,97 km de piste pentru biciclete⁸⁹. Nu mai puțin de 20% dintre respondenţii incluși în ancheta realizată în anul 2015 declarau că ar dori să utilizeze bicicleta⁹⁰.

Dintre aceştia, 19% au spus că ar merge cu bicicleta dacă ar exista o pistă dedicată, separată de trafic. Marea majoritate au spus că ar folosi bicicleta numai dacă nu ar fi frig sau ploaie, iar 10% au spus că nu ar trece la bicicletă dacă s-ar crea piste speciale.

OPINII ALE POPULAȚIEI REFERITOARE LA DEPLASARE ȘI MOBILITATE SPAȚIALĂ

Un sondaj al Comisiei Europene din decembrie 2015 plasa traficul rutier (11%), starea drumurilor (10%), mijloacele de transport în comun (7%) și lipsa locurilor de parcare (4%) printre principalele probleme ale oraşului identificate de locuitorii săi⁹¹.

Conform unui alt sondaj realizat în același an, 39% dintre bucureșteni se declarau nesatisfăcuți de transportul public al orașului, în timp ce 48% erau mulțumiți. O cercetare realizată pentru IKEA România⁹² arată că, la finalul anului 2016, 34% dintre bucureșteni declarau că folosesc cel mai des autobuzul și 76% dintre cei care utilizează autoturismul nu împart autoturismul personal cu colegii. Principalele nemulțumiri ale populației referitoare la transportul public bucureștean erau „aglomerația” (26% pentru RATB și 41% pentru Metrorex), „frecvența redusă” a circulației vehiculelor RATB (26%) și „prețul prea ridicat al călătoriei” pentru Metrorex (13%).

Același studiu din anul 2015 arăta că atât călătorii care au folosit vehiculele RATB (66%), cât și cei care au utilizat metroul (50%) erau, în fapt, „utilizatori captivi”, care nu aveau o opţiune alternativă de transport, adică nu dispuneau de un autoturism proprietate personală.