ÎN COMPARAȚIE cu alte mari orașe ale României, Bucureștiul a avut un declin demografic mult mai puțin accentuat și se află acum în topul primelor zece orașe ale Europei (locul al nouălea, imediat după Paris și înaintea Budapestei)1. Rolul său putea fi și mai important decât este în prezent. Mult discutata creare a unei zone metropolitane în jurul orașului ar fi înglobat – după mai multe etape – zeci de mii de hectare și sute de mii de locuitori, însă acesta este momentan doar un proiect2.
Și condițiile de viață diferențează în mod evident Bucureștiul față de marile orașe. Durata medie de viață e mai ridicată decât cea înregistrată la nivel național (77,8 ani față de 75,3 ani). Capitala a rămas atractivă pentru cei din provincie pentru forța de muncă, la concurență cu marile destinații pentru migrație internațională. Acestora li se adaugă cei veniți din alte țări, care reprezentau 0,5% din populație în 2011.
Capitolul de față prezintă situația demografică la nivelul sectoarelor, distribuția pe categorii de vârstă, situația angajărilor și proporția migranților.
POPULAȚIA TOTALĂ A BUCUREȘTIULUI
Populația celui mai mare oraș al României a scăzut constant în ultimele decenii, cel puțin în statisticile oficiale. Potrivit datelor furnizate de INS, municipiul București avea 1.844.576 de locuitori la 1 ianuarie 20163. Populația e în scădere față de cel mai recent Recensământ al Populației și Locuințelor (RPL), din 2011, când în Capitală erau înregistrați 1.883.4254 de locuitori. Cifra e cu 2,2% mai mică decât în 2002, când recensământul arătase 1.926.334 de locuitori.
În schimb, de-a lungul perioadei comuniste, datele din recensăminte arată că numărul bucureștenilor aproape s-a dublat5: 25 ianuarie 1948 – 1.025.180, 21 februarie 1956 – 1.177.661, 15 martie 1966 – 1.366.684, 5 ianuarie 1977 – 1.807.239.
Cel mai mare număr de locuitori a fost consemnat de recensământul din 1992, când Bucureștiul avea 2.067.545 de locuitori6. Întrucât decupează „felii” de oraș, diferențele de populație între cele șase sectoare sunt mici, de câteva zeci de mii de persoane. Potrivit RPL 2011, populația Bucureștiului era repartizată astfel: Sectorul 3 (385,4 mii de persoane), Sectorul 6 (367,8 mii persoane), Sectorul 2 (345,4 mii persoane), Sectorul 4 (287,8 mii persoane), Sectorul 5 (271,6 mii persoane) și Sectorul 1 (225,4 mii persoane)7.
TINERII BUCUREȘTENI
Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri: sunt aici 24,4% locuitori cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani, spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde această categorie de populație reprezintă 33,9%8. Bucureștiul recuperează însă față de alte structuri administrative când vine vorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, față de 52,2% în Iași. Asta pentru că orașul are o capacitate de atracție foarte mare odată ce tinerii încep să-și caute de muncă.
Cum arată însă cifrele absolute? În 2015, Bucureștiul avea 72.105 rezidenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani și 90.162 rezidenți cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani. Numărul celor care nu împliniseră vârsta majoratului era de 308.053 de persoane9. Populația activă era structurată astfel: 173.034 rezidenți cu vârste între 25 și 29 de ani, 191.196 cu vârste între 30-34 de ani, 211.154 cu vârste între 35 și 39 de ani, 164.550 între 40 și 44 de ani, 174.906 între 45 și 49 de ani și 118.401 între 50 și 54 de ani. Se observă că cel mai numeros eșantion al populației active e al celor născuți imediat după adoptarea decretului din 1966 care interzicea practic avorturile în România10.
De-a lungul anului 2015, în municipiul București s-au născut 19.148 de copii. Distribuția pe sectoare arată astfel: Sectorul 1 – 2.174 de nou-născuți, Sectorul 2 – 3.360, Sectorul 3 – 4.415, Sectorul 4 – 2.824, Sectorul 5 – 2.745, Sectorul 6 – 3.630.
VÂRSTNICII DIN BUCUREȘTI
Numărul bucureștenilor cu vârsta cuprinsă între 55 și 59 de ani era de 134.670 de persoane, în anul 2015. De asemenea, în Capitală locuiau 127.013 de persoane cu vârsta cuprinsă între 60 și 64 de ani, 86.694 de persoane cu vârsta între 65 și 69 de ani și 60.734 între 70 și 74 de ani. Un număr de 135.375 de persoane aveau peste 75 de ani11.
DURATA MEDIE DE VIAȚĂ A POPULAȚIEI
Datele furnizate de INS arată că durata medie de viață a locuitorilor municipiului București era, în anul 2015, de 77,8 ani12 (spre deosebire de 75,39 ani, cât era media națională). Un bărbat trăiește, în medie, 74,7 ani (față de 71,94 ani media națională), în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de 78,9 media națională). În 2005, durata medie de viață la nivelul Capitalei era de 74,1 ani, iar în 1995 – 70,6 ani.
STRUCTURA ANGAJĂRILOR PE DOMENII
1.099.600 de persoane din București erau angajate în 2015. Dintre acestea, 208.700 de persoane lucrau în domeniul comerțului cu ridicata și cu amănuntul sau se ocupau cu repararea autovehiculelor și a motocicletelor. Alte 144.600 de persoane lucrau în sectorul industrial, 138.700 de persoane lucrau în domeniul construcțiilor, 97.900 se ocupau de activități de servicii administrative și activități de servicii suport, iar 82.600 de persoane erau angajate în domeniul informațiilor și comunicațiilor. În domeniul sănătății și al asistenței sociale lucrau 61.500 de persoane, iar în învățământ – 45.300 de persoane13.
NUPȚIALITATE
Nupțialitatea orașului este măsurată de Institutul Național de Statistică prin mai mulți indicatori. Cei mai comuni, folosiți în analizele din mai multe orașe, se referă la numărul căsătoriilor14 și cel al divorțurilor15. Primul are o creștere constantă în perioada analizată. În 2013, în București, au fost înregistrate 11.992 căsătorii. În 2014, 15.583, iar în 2015 indicatorul crește spre 16.378 de căsătorii înregistrate. Rata divorțurilor, în ciuda unei fluctuații minore la mijlocul perioadei analizate, pare să crească la rândul său în ultima perioadă. Dacă în 2013, 2.876 căsătorii au fost anulate, numărul lor a scăzut ușor în 2014 la 2.759, pentru a crește semnificativ în anul următor la 3.421.
VENITUL MEDIU AL UNEI FAMILII
În anul 2015, câștigul salarial mediu net per angajat bucureștean era de 2.696 de lei, față de 1.858 lei la nivel național. În 2010, un angajat din București câștiga 1.973 de lei, iar în 2005 – 746 de lei16. Pentru o gospodărie bucureșteană în care două persoane sunt ocupate – situație în care se află 48,2% dintre gospodăriile din mediul urban – venitul mediu se ridică așadar la 5.392 de lei, în comparație cu 3.718 lei la nivel național.
COMPONENȚA ETNICĂ
La recensământul din 2011, componența etnică a municipiului București arăta astfel: 1.618.883 de români, 23.973 de romi, 3.359 de maghiari, 2.315 turci. Cei mai mulți romi locuiau în Sectorul 5 – 6.990, în Sectorul 2 – 5.639, Sectorul 3 – 4.054, Sectorul 1 – 3.310, Sectorul 4 – 2.204 și Sectorul 6 – 1.77617.
LIMBI VORBITE
Deși Bucureștiul vorbește, pe lângă română, în romani, maghiară, chineză, turcă, rusă sau germană, diversitatea lingvistică a orașului este mai redusă decât în alte capitale europene. Dintre cei care contribuie la viața orașului, o parte sunt străini care se stabilesc la rudele aflate de mai multă vreme în România sau pentru studii. O altă categorie este reprezentată de români născuți în alte județe care vin să-și găsească de muncă în Capitală.
În 2011, pentru 1.645.419 de bucureșteni româna era limba maternă. Alți 3.619 de locuitori menționau romani ca limbă maternă, 3.308 – maghiara, 2.041 – turca, 1.051 – chineza, 965 – rusa, iar 964 – germana.18
MIGRAȚIA NETĂ
Puține date oficiale arată câtă lume vine dinspre orașele mai mici, deși fenomenul e unul amplu și de durată. Conform unei analize realizate de Dan Popa pentru Hotnews din date de la INS, în 2015 au fost aproximativ 361.000 de români care s-au mutat dintr-un județ în altul sau dintr-o localitate în alta în interiorul aceluiași județ, comparativ cu 400.000 în Ungaria, sau 460.000 în Polonia19.
Regiunea București-Ilfov primește cei mai mulți migranți interni, 66.426, dintre care 46.78020 și-au stabilit domiciliul în București. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului de Interne, numărul cetățenilor străini care aveau drept de ședere valabil la sfârșitul anului 2015, în București, era de 21.303. Dintre aceștia, 2.990 se aflau aici la studii, 8.677 aveau un membru de familie stabilit în oraș, 2.489 se angajaseră sau câștigau bani din activități independente, iar 7.147 veniseră la București în alte scopuri. De asemenea, 11.289 de persoane obținuseră prima prelungire a dreptului de ședere pe teritoriul României21.
MEMBRI AI FAMILIEI CU UN LOC DE MUNCĂ
Un studiu realizat de INS în 201522 arată că 40,3% din gospodăriile cu persoane ocupate din mediul urban aveau o singură persoană care era angajată sau lucra pe cont propriu.