CAPITOLUL URMĂREȘTE VITALITATEA ECONOMICĂ a orașului, atât la nivel micro, cât și macro. Categoriile alese contextualizează și detaliază indicatori mai generali. De aceea, la datele despre PIB, în cercetarea Vital Signs București se adaugă statistici despre starea persoanelor juridice, evoluția pieței imobiliare și a prețurilor, situația persoanelor vulnerabile economic sau a celor aflați în risc de excluziune socială. Din păcate, nici în acest caz datele identificate nu oferă întotdeauna gradul de detaliu necesar unei analize amănunțite. Un exemplu este monitorizarea evoluției inflației și a indicelui prețurilor de consum, domenii în care datele se colectează doar la nivel național.

CONTURILE ORAȘULUI

Produsul Intern Brut generat de regiunea București-Ilfov era, în 2015, de aproximativ 199.663 milioane de lei (44.154 milioane euro), conform datelor Eurostat⁴². În 2014, valoarea fusese de 161.772,4, iar în 2013 de 153.724,7 milioane lei. Aceeași sursă indică o rată de creștere anuală a PIB-ului de 9,7% în anul 2013, prin comparație cu cel precedent.
Până în prezent, valoarea indicatorului a crescut constant: în 2015 valoarea era de 103,9% față de cea din anul precedent. Creșterea continuă și în 2016: PIBul anului trecut ajunsese la 104,8% față de cel din 2015⁴³ și la 129% față de media UE, raportat la anul 2014⁴⁴. Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză⁴⁵, PIB-ul va crește în 2018 cu 4,3% față de acest an și cu 4,6% în 2019.

Capitala stă cel mai bine la nivel național din punct de vedere a valorii PIB-ului pe cap de locuitor. Potrivit datelor Eurostat, reprezintă chiar o „insulă de bunăstare” în regiune. Cu 39.400 de euro PIB pe cap de locuitor – valoare ajustată la paritate cu puterea de cumpărare standard (power purchasing standard) de la 19.300 de euro nominal, București-Ilfov era, în 2015, peste regiunea Berlinului, care avea 34.400 de euro după ajustare, față de 35.600 de euro pe cap de locuitor în termeni reali. De asemenea, regiunea Madridului se află, într-un clasament european, sub București⁴⁶. Media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor era, după luarea în considerare a puterii de cumpărare, de 28.900 de euro.

La nivelul anului 2010, Agenția Regională de Dezvoltare București-Ilfov a publicat doi indicatori relevanți în ceea ce privește contribuția Bucureștiului la economia României. Astfel, contribuția orașului la formarea PIB-ului regional a fost stabilită la 90,2%, iar la formarea PIB-ului național la 22,6%⁴⁷. Un indicator care nu a putut fi confirmat din datele disponibile de la instituțiile publice a fost raportul dintre suma cheltuită de stat și cea încasată de stat din taxe și impozite, care, la nivelul anului 2011, era de 11,2% pentru orașul București.

Datele provin dintr-o documentare făcută de publicația Gândul care a folosit informațiile oferite la momentul respectiv de Ministerul Finanțelor Publice⁴⁸; totuși, răspunsul primit de la Ministerul Finanțelor Publice în urma cererii de informații legată de dimensiunea PIB-ului național și regional care îi revine orașului specifică faptul că adunarea datelor respective nu intră în atribuția instituției.

ACTIVITATEA ECONOMICĂ

Un alt set de indicatori care măsoară vitalitatea economică a orașului se referă la falimentele persoanelor fizice și juridice. Intrarea în insolvență a persoanelor fizice a fost reglementată la finalul anului 2016, motiv pentru care nu există încă date actualizate pentru acest indicator.

În ceea ce privește persoanele juridice, constatăm o scădere semnificativă. Astfel, dacă în 2013 era vorba de 3.759 societăți intrate în insolvență, iar în 2014 de 3.354 societăți ce s-au aflat într-o asemenea situație, în 2015 numărul insolvențelor ajunsese la 1.816, iar în 2016 la 1.771, potrivit Oficiului Național Registrul Comerțului (ONRC)⁴⁹. ONRC furnizează și numărul persoanelor juridice active din Capitală: la nivelul finalului anului 2016, funcționau aici 191.865⁵⁰ societăți. În ultimii ani, înmatriculările de persoane fizice și juridice la nivelul capitalei (PFA, SRL, SA etc.) s-au menținut într-un un ritm constant: în 2013 au apărut 19.169 astfel de societăți, în 2014 numărul lor a fost de 18.406, iar în 2015 de 18.988. Instituția a făcut publice și datele pentru anul 2016. Astfel, au fost înmatriculate 18.062 persoane fizice și juridice; la nivel național au fost înregistrate 105.982 persoane juridice, ceea ce înseamnă că aproximativ 17% din noile înmatriculări din România au fost făcute în Capitală. De asemenea, numărul dizolvărilor a crescut de la 5.484 în 2015, la 6.590 în 2016, ceea ce înseamnă un procent de 22% din cazurile naționale. Aceste cifre arată o activitate economică intensă a orașului, prin comparație cu restul țării.

CONSTRUCȚII

Cele mai recente date ale INS cu privire la numărul construcțiilor non-rezidențiale autorizate în București sunt din 2015. Numărul autorizațiilor de construcție pentru clădirile de tip non-rezidențial a scăzut⁵¹; dacă în 2013 au fost autorizate 121 de construcții non-rezidențiale, numărul acestora s-a diminuat la 110 în 2014, pentru a ajunge la 77 în 2015.

În Capitală existau în 2015 un număr de 854.879 locuințe, arată datele INS⁵². Dintre acestea, 4.448 au fost terminate în acel an. Creșterea din acest domeniu a fost semnificativă⁵³; în 2013 au fost terminate 2.673 de locuințe, în 2014 – 3.324, iar în 2015 – 4.448. Și la numărătoarea camerelor de locuit⁵⁴, creșterea a fost constantă: 2.087.180 la nivelul anului 2013, 2.094.513 în 2014 și 2.103.858 în 2015.

În același sens merg și restul indicatorilor legați de locuire în București. Suprafața locuibilă, măsurată în metri pătrați arie desfășurată⁵⁵, avea următoarele valori: 39.818.252 în 2013, 39.980.844 în 2014 și 40.162.816 în 2015. În medie, la nivelul anului 2015, statistic, un bucureștean avea o suprafață de aproximativ 21 metri pătrați pentru locuire. La fel, suprafața construită a locuințelor terminate⁵⁶ a crescut de la 337.662 în 2013 la 345.192 în 2014, pentru a ajunge la o arie desfășurată de 387.862 de metri pătrați în 2015. În fine, suprafața utilă a locuințelor terminate⁵⁷ a crescut în perioada analizată de la 268.051 de metri pătrați desfășurați în 2013 la 302.167 în 2015.

PREȚURI

În lipsa datelor cu privire la evoluția prețurilor de consum și a inflației la nivelul local, am urmărit acești indicatori
la nivelul întregii țării. Conform informațiilor disponibile în bazele de date ale INS, indicele prețurilor de consum
(evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație) a fost 99,4%, în timp ce rata inflației a înregistrat o scădere de 0,6%, față de anul precedent⁵⁸.

Analiza ultimilor patru ani arată o scădere constantă a indicelui prețurilor de consum; astfel, în 2013 acesta lua valoarea de 103,9%, în 2014 atingea 101,9%, în 2015 scade la 99,4% pentru a ajunge, în 2016, la un nivel de 98,4%. O evoluție asemănătoare are și rata inflației. De la o valoare pozitivă în 2013 (+4%) și 2014 (+1,1%), ea devine negativă în 2015 (-0,6%) și 2016 (-1,5%).