SĂRĂCIA ÎN CARE TRĂIEȘTE o parte a populației Bucureștiului e mai puțin pregnantă decât cea din alte zone. Inegalitatea socială este peste media națională, în timp ce rata de marginalizare pentru diferite grupuri sociale este sub media națională. Rata sărăciei absolute¹⁰³ pentru municipiul București a fost în 2011 de 1,7% (sub valoarea de 7% per totalul României), în timp ce rata sărăciei relative a fost de 4,9% (cu mult sub valoarea totală pentru România – de 17,9%).¹⁰⁴ Procentul zonelor marginalizate pentru București a fost în același an de 1,2%, fiind astfel mult sub media națională de 3,2%¹⁰⁵. Tot aici, rata de marginalizare rurală a fost cea mai scăzută la nivelul întregii țări – 0,6% (față de o medie națională de 6,2%)¹⁰⁶.

În privința datelor legate de raportarea ratei sărăciei relative, am găsit contradicții între seturile de date existente la nivelul regiunii și Bucureștiului. Ministerul Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice raportează că în anul 2015 rata sărăciei relative pentru Regiunea București – Ilfov a cunoscut scădere față de 2014, de la 5,6% la 4,8% în anul 2015¹⁰⁷. Simultan, Institutul Național de Statistică prezintă o situație exact inversă, respectiv o creștere a ratei sărăciei relative pentru același interval, de la 4,8% în 2014 la 5,9% în 2015¹⁰⁸ pentru aceeași regiune de dezvoltare. În plus, raportarea ratelor de sărăcie în Municipiul București este făcută doar pentru regiunea de dezvoltare București – Ilfov. Nu este specificat în vreun set de date care este ponderea acestor rate separat la nivelul Municipiului București și la nivelul județului Ilfov.

O altă problemă legată de modalitatea în care sunt centralizate datele referitoare la aspectele sociale din municipiul București este cea a modalităților diferite de raportare, din mai multe perspective: unitatea de colectare a datelor (persoană sau familie), categoriile de persoane sau familii care intră într-o anumită categorie ce beneficiază de un tip specific de ajutor social, perioada de timp (2015 sau primul semestru din 2016) și nivelul de raportare (la nivel de întreg municipiu și/sau la nivel de sector). Prezentăm detailat datele disponibile din domeniul asistenței sociale în municipiul București, precizând de fiecare dată tipul de indicator pentru care s-a făcut raportarea, intervalul de timp pentru care sunt raportate datele, unitatea de colectare a datelor.

DATE GENERALE DESPRE SĂRĂCIE

În 2015, numărul beneficiarilor de drepturi bănești de asistență socială la nivelul municipiului București a fost de 46.742 – aceștia reprezentând atât persoane cât și familii, în funcție de indicatorul raportat și de sursa raportării¹⁰⁹. Pe sectoare, repartiția acestor beneficiari a arătat astfel: 13.128 beneficiari în Sectorul 1 (28%), 3.619 în Sectorul 2 (7,7%), 12.359 în Sectorul 3 (26,4%), 4.096 în sectorul 4 (8,7%) și 13.540¹¹⁰ în sectorul 5 (28,9%)¹¹¹.

Numărul total de beneficiari de drepturi bănești de asistență socială în București, în primul semestru al anului 2016, a fost de 1.045 persoane. Dintre aceștia, 228 au beneficiat de ajutor social (21,9% din total), 384 – de ajutor de urgență (36,4%), iar 14 beneficiari de prestații excepționale (1,3%), 70 de beneficiari de ajutor financiar pentru utilități (6,6%) și 312 beneficiari de alocație de susținere pentru familie (conform Legii 277/2010) (29,8%)¹¹².

Distribuția pe sectoare a drepturilor bănești de asistență socială arată astfel: cele mai multe prestații sociale de acest tip au fost înregistrate în sectorul 1 (548, adică 52,4% din total), urmat la mare distanță de Sectorul 4 (140, ce reprezintă 13,4%), Sectorul 3 (126 – 12%)¹¹³, Sectorul 5 (123, adică 11,7%)¹¹⁴ și Sectorul 6 (108,10,3% din total)¹¹⁵.

Numărul persoanelor care au beneficiat de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat în anul 2015 variază în funcție de sursa datelor: 353 de beneficiari¹¹⁶ sau 969 persoane și 838 familii. Au existat diferențe semnificative între sectoarele municipiului București: Sectorul 4 a avut un maximum de 677 de beneficiari, urmat la mare distanță de Sectorul 1 – 211 persoane, Sectorul 2 – 81 de familii/persoane, Sectorul 3 – 52 de familii și persoane și Sectorul 5 – 28 de famili¹¹⁷.

De alocația de susținere a familiei au beneficiat 754 de persoane și 427 de familii¹¹⁸. Numai în Sectorul 1 au primit alocația 398 de persoane, numărul beneficiarilor din sectorul 2 fiind de 342 de familii, în timp ce în Sectorul 3 au beneficiat de alocație 85 de familii, iar în Sectorul 4, 716 de persoane au fost beneficiarii acestui tip de alocație.

Numărul beneficiarilor de ajutoare de urgență pentru municipiul București, în anul 2015, a fost de 5.894 persoane sau / și 4.467 de familii¹¹⁹. Și aici au existat diferențe semnificative între subunitățile administrative: în Sectorul 1 au existat 985 de titulari de cazuri de ajutoare de urgență (circa 2.463 persoane), în Sectorul 2 numărul beneficiarilor a fost de 3.196 persoane / familii, în Sectorul 3 au fost 262 familii, în Sectorul 4 numărul beneficiarilor a fost de 235 de persoane, iar în Sectorul 5 au fost 24 de familii care au beneficiat de acest tip de ajutor.

SĂRĂCIE ÎN RÂNDUL FAMILIILOR¹²⁰

La nivelul Bucureștiului, au beneficiat de alocația pentru susținerea familiei 754 de persoane și 427 de familii în anul 2015¹²¹. Dintre aceștia, 398 de persoane au fost în Sectorul 1¹²², 342 de familii au fost din Sectorul 2, 85 de familii au fost din Sectorul 3, iar în Sectorul 4 au existat 716 persoane beneficiare ale acestei alocații.

Numărul de familii monoparentale cu venituri reduse (sub pragul de 530 lei per membru de familie) a fost de 498 familii, dintre care 77 de familii în Sectorul 1 (15,4% din total), 55 de familii în Sectorul 3 (11%) și 366 de familii în Sectorul 4 (reprezentând 73,5% din total).

În 2015, funcționa în București o singură bancă de alimente, fondată de Crucea Roșie ca program național al acestei organizații¹²³. În 2013, în București existau cinci (5) cantine de ajutor social, având o capacitate de 3.330 locuri și de ale căror servicii beneficiau 2.797 persoane¹²⁴. În Sectorul 1, funcționează primul magazin social SOMARO (realizat în parteneriat între Asociația SOMARO – Magazinul Social și Consiliul Local al Sectorului 1, prin DGASPC Sector 1) și de serviciile acestuia au beneficiat 70 de familii din Sectorul 1 în anul 2015¹²⁵. Tot în Sectorul 1, un număr de 266 de persoane singure/familii aflate în situație de marginalizare socială au fost asistate cu alimente de bază în același an (2015). În Sectorul 4 au fost distribuite 17.138 pachete alimentare către 8.569 beneficiari aflați în situație de marginalizare socială¹²⁶.

SĂRĂCIA ÎN RÂNDUL COPIILOR

În anul 2015, 830¹²⁷ de copii au beneficiat de o formă de ajutor bănesc (alta decât alocația de creștere a copilului) la nivelul municipiului București. Dintre aceștia 209 (25,1% din total) au fost în sectorul 1¹²⁸, 532 (64%) au fost în sectorul 3, 55 (6,6%) au fost în sectorul 4 și 34 (4%) de copii au fost în sectorul 5.

În primul semestru al anului 2016, 3.058 de copii s-au aflat în sistemul de protecție specială al municipiului București¹²⁹. Dintre aceștia, 713 (23,2%) erau în Sectorul 1, 588 (19,2%) în Sectorul 2, 415 (13,5%) în Sectorul 3, 449 (14,6%) în Sectorul 4, 498 (16,2%) în Sectorul 5 și 395 (12,9%) în Sectorul 6. Acestora li s-a adăugat, tot în primul semestru al anului 2016, un număr de 461 de copii aflați temporar în centrele de primire și în adăposturile de noapte și de zi pentru copii. Numărul de copii aflați în sistemul de protecție specială al municipiului București în anul 2015 a fost de 3.330¹³⁰, din care 1.315 (39,4% din total) în Sectorul 1, 18 (0,1%) în Sectorul 2 – 441 (13,2%) în Sectorul 3, 943 (28,3%) în Sectorul 4 și 612 (18,3% din total) în Sectorul 5 ¹³¹.

SĂRĂCIA ÎN RÂNDUL PERSOANELOR DE VÂRSTA A TREIA

În 2013, numărul mediu de pensionari la nivelul municipiului București era de 486.500 persoane¹³². La vremea respectivă, pensia medie de asigurări sociale din București era de 1.022 lei pe lună, nivelul pensiei de tip I.O.V.R, care se acordă invalizilor și accidentaților de război, urmașilor celor morți sau dispăruți în război, precum și urmașilor foștilor pensionari invalizi și accidentați de război, a fost de 342 de lei, iar asigurările sociale de tip pensie ajungeau la 199 lei de persoană.

Pentru anul 2015, numărul persoanelor vârstnice (vârste peste 65 de ani) care au beneficiat de o formă de ajutor bănesc de la stat (alta decât pensia) a fost de 9.948 persoane¹³³, din care 3.606 (36,2% din total) persoane în Sectorul 1¹³⁴, 453 (4,5%) în Sectorul 3, 1.504 (15,1%) persoane în Sectorul 4 și 4.385 (44.0%) persoane în Sectorul 5¹³⁵.

OPINII ALE POPULAȚIEI REFERITOARE LA DIFERENȚELE DINTRE BOGAȚI ȘI SĂRACI

Găsirea unui loc de muncă în municipiul București a fost apreciată de aproape jumătate dintre participanții la ancheta Comisiei Europene din anul 2015 drept un lucru relativ ușor¹³⁶. Totuși, potrivit aceluiași studiu, un procent de 35% dintre bucureșteni aveau dificultăți („de cele mai multe ori” plus „din când în când”) legate de plata tuturor serviciilor și facturilor la sfârșitul lunii curente. Totodată, 35% dintre aceiași respondenți declarau că nu sunt satisfăcuți  („nesatisfăcuți” și „total nesatisfăcuți”) de situația financiară a propriei gospodării.