CANDIDATURA PENTRU CAPITALA CULTURALĂ EUROPEANĂ în 2021 a scos din amorțire, cel puțin pentru o vreme, cel mai mare oraș al României. În vara lui 2014, ARCUB a fost desemnat să creeze o strategie culturală pe termen lung pentru Capitală. „Laboratorul” deschis de ARCUB cuprindea un Generator (microgranturi pentru dezvoltarea de proiecte comunitare la firul ierbii), un Accelerator de idei pentru proiecte transdisciplinare și transorganizaționale sau un Activator care propunea reinterpretări ale spațiului urban.

Preocuparea pentru artă și cultură pare să se îndrepte însă tot către zonele obișnuite. Un raport¹⁹³ realizat în decembrie 2015 de D&D Research arăta că 54,2% dintre bucureșteni preferă teatrul, 35,1% spectacolele de muzică pop / dance, iar 14,6% spectacolele de folclor. Doar 4,1% dintre bucureșteni mergeau la teatre de păpuși. Per ansamblu însă, 71,8% dintre locuitorii Capitalei nu-și iau niciodată bilet la teatru.

Potrivit aceluiași studiu, 40,5% dintre bucureșteni preferă să-și petreacă timpul liber la mall sau hypermarket. Asta deși – potrivit cifrelor oficiale – în Capitală activau, în 2015, 45 de instituții și companii de spectacole, cu 15 mai multe decât cu 10 ani înainte și cu 14 mai multe față de 1990¹⁹⁴. Cât privește sursele de informare, 40,6% dintre bucureșteni află despre spectacole de la prieteni, 23,8% de pe afișe, 45,9% de pe site-urile oficiale ale evenimentelor sau instituțiilor care le găzduiesc, 42,9% de pe social media și bloguri, iar 35,7% din mass-media¹⁹⁵.

FRECVENTAREA CINEMATOGRAFELOR

Proasta administrare și interesele imobiliare create în jurul sălilor de cinema din Capitală a dus la scăderea dramatică a numărului de săli. Înființată în 1991, Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF) a vândut și a închiriat sute de săli. În București și Ilfov erau 17 cinematografe și instalații cinematografice în 2015, față de 77 în 1990, arată datele INS¹⁹⁶. Dintre acestea, patru – Europa, Patria, Corso și
Scala – au fost închise pentru reautorizare după incendiul din clubul Colectiv¹⁹⁷. Cele 17 cinematografe aveau în 2015 un număr total de 21.929 de locuri¹⁹⁸, folosite de 4.344.000 de spectatori¹⁹⁹.

FRECVENTAREA MUZEELOR

În 2015, Capitala avea 36 de muzee și colecții publice, față de 50, câte erau în 2005²⁰⁰. În schimb a crescut utilizarea lor: potrivit datelor oficiale, muzeele bucureștene au avut 1,71 milioane de vizitatori în 2015, față de 1,14 în 2005²⁰¹. Acest bilanț e cu siguranță influențat de evenimente majore precum Noaptea Muzeelor, inițiat în 2005, care au strâns tot mai mulți participanți de la an la an. De pildă, doar Muzeul de Istoria Naturală „Grigore Antipa” a strâns 15.000 de vizitatori la ediția din 2015.

FRECVENTAREA BIBLIOTECILOR

La nivelul anului 2015, în municipiul București erau deschise 354 de biblioteci²⁰², deservite de un număr de 1.257 de angajați²⁰³. Bibliotecile bucureștene aveau un număr total de 35.451.699 de volume. Cel mai mare număr de volume se aflau în biblioteci naționale (19,74 milioane), biblioteci ale unor instituții de învățământ superior (6,91 milioane), biblioteci școlare (4,68 milioane), biblioteci specializate (3,09 milioane) și biblioteca publică – Biblioteca Metropolitană București (1,01 milioane)²⁰⁴.

Evoluția numărului de cititori activi: 2011 – 456.582, 2012 – 447.935, 2013 – 452.845, 2014 – 346.188, 2015 – 331.339. Dintre aceștia, bibliotecile școlare au avut 134.014 cititori, cele ale universităților – 76.372 de cititori, cele naționale – 59.591 cititori, biblioteca publică – 49.336 cititori, iar bibliotecile specializate – 12.026 cititori ²⁰⁵.

NUMĂRUL ARTIȘTILOR

În 2015, 1,2% dintre români erau angajați în domeniul culturii, arată datele Eurostat²⁰⁶. În instituțiile și companiile de spectacole din București erau angajate, potrivit INS, 3.117 persoane²⁰⁷.

CÂȘTIGURILE ANGAJAȚILOR CU CARTE DE MUNCĂ ȘI NORMĂ ÎNTREAGĂ DIN DOMENIUL ARTELOR ȘI CULTURII

Câștigul mediu brut lunar pentru domeniul „Activități de spectacole, culturale și recreative” la nivel național era de 2.219 lei în decembrie 2015, potrivit datelor publicate de INS²⁰⁸. Presupunem că și în București câștigurile sunt similare, având în vedere că cea mai mare parte a angajaților în domeniu sunt angajați la stat.

CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU RECREERE ȘI CULTURĂ

În cadrul bugetului Primăriei Municipiului București pentru anul 2016²⁰⁹, cele pentru cultură, recreere și religie au totalizat 659.631.500 lei, ceea ce reprezintă 15,67% din bugetul total. Cele mai mari sume au fost direcționate către Administrația Monumentelor (51.300.000 lei), Clubul Sportiv al Municipiului București (45.589.000 lei), Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București (35.250.000 lei), ARCUB – Centrul de Proiecte Culturale (31.484.000 lei) și Circul Globus (25.585.000 lei).

La nivelul sectoarelor, sumele alocate în 2015 pentru cultură și recreere de către primăriile de sector au fost următoarele: Primăria Sectorul 2 (Centrul Cultural „Mihai Eminescu”) – 3.431.163 lei²¹⁰; Primăria Sectorului 4 (Centrul Cultural European pentru UNESCO Nicolae Bălcescu) – 2.749.170 lei211; Primăria Sectorului 5 – 1.697.888 lei²¹²; Primăria Sectorului 6 (Centrul Cultural European) – 4.739.457 lei²¹³.

Cheltuielile de personal din domeniul culturii și recreerii pentru anul 2016 la nivelul bugetului public al municipiului București s-au ridicat la 4.574.400 de lei²¹⁴.