CÂT DE IMPLICAȚI sunt locuitorii orașului în activități de binefacere și către ce domenii își îndreaptă atenția? Cât de mult îi interesează voturile care le-ar putea îmbunătăți viața de zi cu zi? În ce măsură simt că aparțin unui cartier și cum se manifestă acest sentiment? Sunt câteva dintre întrebările la care încercăm să dăm răspunsuri în capitolul de față.

REDIRECȚIONĂRI 2%

De-a lungul anului 2015, 239.984 de contribuabili din municipiul București au redirecționat până la 2% din impozitul pe venit din anul anterior pentru susținerea unor instituții non-profit, unități de cult sau burse private. Sumele rezultate au totalizat 28.613.263 de lei.

Distribuția pe sectoare arată astfel: Administrația Finanțelor Publice (AFP) Sector 1: 5.754.509 lei (28.131 contribuabili); AFP Sector 2: 4.386.412 lei (44.359 contribuabili); AFP Sector 3: 7.496.714 lei (49.659 contribuabili); AFP Sector 4: 3.489.654 lei (39.919 contribuabili); AFP Sector 5: 3.434.538 lei (33.067 contribuabili); AFP Sector 6: 4.051.436 lei (44.799 contribuabili)²¹⁵.

Având în vedere sumele rezultate din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit, putem estima o contribuție medie anuală de 119,22 de lei pentru fiecare contribuabil.

DONAȚII

40% dintre românii care au răspuns unui chestionar realizat anul trecut pentru Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) la nivel national spun că au donat direct către alte persoane. 28% donaseră către biserică, 22% către un ONG, 13% către o școală, iar 8% către un spital. Dintre românii care nu donaseră – ce reprezentau 35% din total – aproape o treime spuneau că un venit mai mare i-ar convinge să doneze, iar 22% – o cauză în care să creadă. Potrivit studiului, 1,5 milioane de români donau ocazional, 70.000 o făceau în mod fidel, iar alți 7.000 – într-un mod activist, adică încercând să-i convingă și pe alții să facă la fel. ²¹⁶ Studiul ARC arată că 51% dintre respondenți au redirecționat cei 2%, spre deosebire de datele la nivel de București care indică o implicare a mai puțin de 25% dintre contribuabilii
la bugetul de stat.

PREZENȚA LA VOT

Dacă acum opt ani procentul bucureștenilor care au participat la votul pentru alegerile parlamentare era cu aproape 9% mai mic decât media pe țară, la alegerile din iarna trecută prezența a fost mai bună decât cea înregistrată la nivel național. La alegerile parlamentare din decembrie 2016, prezența la vot la nivelul municipiului București a fost de 41,62% din totalul alegătorilor. În cifre absolute, asta înseamnă 738.539 votanți.

Cea mai mare prezență la vot a fost înregistrată în Sectorul 1 – 47,4%, apoi Sectorul 6 – 44,2%, Sectorul 2 – 42,6%, Sectorul 4 – 41,8%, Sectorul 3 – 37,9% și Sectorul 5 – 37,6%²¹⁷. La nivel național, prezența a fost de 39,49%²¹⁸. La alegerile parlamentare din 2012, s-au prezentat la urne 39,36% dintre bucureșteni. Pe sectoare, prezența la vot a arătat în felul următor²¹⁹: Sectorul 1 – 42,3%, Sectorul 2 – 41,1% , Sectorul 3 – 37,2%, Sectorul 4 – 39,5%, Sectorul 5 – 35,7%, Sectorul 6 – 40,7%. La nivel național, prezența a fost de 41,72%.

În schimb, interesul pentru alegerile locale a variat de la un ciclu electoral la altul: alegerile de anul trecut au marcat o scădere semnificativă de prezență față de 2012, revenind aproape de procentul înregistrat în 2008. La alegerile locale din iunie 2016 votaseră 33,09% din totalul celor înscriși pe listele din București.

Tot Sectorul 1 avusese cea mai mare prezență – 36,54%, urmat de Sectorul 6 – 34,1%, Sectorul 2 – 33,35%, Sectorul 4 – 33,06%, Sectorul 3 – 31,47% și Sectorul 5 – 31,1%²²⁰. La nivelul întregii țări, votaseră 48,27% din totalul alegătorilor. În 2012, 45,06% dintre bucureștenii cu drept de vot merseseră să-și aleagă reprezentanții locali. În Sectorul 1 votaseră 46,55% dintre cetățeni, în Sectorul 2 – 44,59%, în Sectorul 3 – 42,02%, în Sectorul 4 – 46,05%, în Sectorul 5 – 45,99%, iar în Sectorul 6 – 46,71%. La nivel național, prezența fusese de 56,26%²²¹.

Votul pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 a adus, în patru dintre sectoare, o prezență mai bună decât cea înregistrată la nivel național. În primul tur, pe 2 noiembrie 2014, prezența în toată țara a fost de 53,17%, iar la nivelul Bucureștiului – de 54,29%²²². În Sectorul 1 s-au prezentat la urne 60,71% dintre locuitorii cu drept de vot, în Sectorul 2 – 55,27%, în Sectorul 3 – 49,82%, în Sectorul 4 – 54,04%, în Sectorul 5 – 50,8%, iar în Sectorul 6 – 57,55%²²³. Peste două săptămâni, prezența la nivel național a crescut până la 62,04%, iar în București – până la 65,53%. Pe sectoare, situația a arătat astfel: Sectorul 1 – 72,6%, Sectorul 2 – 66,51%, Sectorul 3 – 59,98%, Sectorul 4 – 65,7%, Sectorul 5 – 62,21%, Sectorul 6 – 69,22%²²⁴.

SENTIMENTUL APARTENENȚEI LA COMUNITATE

Studiul „București: O geografie mentală” ²²⁵ include o hartă a fricii, obținută în urma aplicării unui chestionar în care locuitorilor orașului li s-a cerut să clasifice cartierele din punctul de vedere al siguranței, de la „foarte sigur” la „ periculos”. Cartierele percepute ca fiind cele mai sigure au fost Primăverii, Cotroceni, Aviației, Herăstrău și Băneasa, în timp ce cele mai periculoase au fost considerate, în ordine descrescătoare, Giulești Sârbi, Sălaj, Pantelimon, Rahova și Ferentari²²⁶.

Când venea vorba însă de atitudinea afectivă față de propriul cartier, „se observă o atitudine endogenă în mare
parte pozitivă, ce se află oarecum în contradicție cu percepția siguranței din capitolul anterior”²²⁷. Atitudinea mai
degrabă negativă din partea locuitorilor se regăsește în Berceni, Rahova, Ferentari, Ghencea și Grivița, însă și în aceste cartiere culoarea roșie – ce marchează pe hartă atitudinea negativă – aproape lipsește²²⁸. În același timp însă, locuitorii respectivelor cartiere erau conștienți de imaginea pe care o aveau cei din afară: știau că zona lor e considerată, după caz, bună sau rea, iar harta rezultată din răspunsurile lor se suprapunea, în bună măsură, peste harta fricii.

PROCENTUL CELOR CARE SE DECLARĂ SATISFĂCUȚI SAU FOARTE SATISFĂCUȚI CU PROPRIA VIAȚĂ

Într-un clasament al fericirii²²⁹ realizat în 2016, România ocupa locul 71 între cele 157 de țări incluse, între Paraguay (70) și Estonia (72). Dintre țările vecine, Moldova se plasa pe locul 55, Serbia – pe locul 86, Ungaria se află pe locul 91, Ucraina – 123, iar Bulgaria – pe 129. Un Flash Eurobarometru realizat în mai-iunie 2015230 arăta că 18% dintre bucureșteni erau foarte satisfăcuți de viața lor, 59% se declarau mai degrabă satisfăcuți, 18% mai degrabă nemulțumiți, iar 4% deloc mulțumiți.

Bucureștenii au o relație complicată cu orașul lor. Într-o cartografiere socială a orașului²³¹, realizată în 2010 de către o echipă a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, se arăta că 71% dintre bucureșteni aveau o percepție negativă asupra evoluției orașului, oamenii tind să se lege afectiv de bucata lor de oraș, oricât de hulită ar fi ea de restul lumii. „În general se remarcă o topofilie a locului propriu. De cele mai multe ori propriul cartier este văzut mult mai bine decât credem că este văzut de ceilalți. Acest lucru se întâmplă din simplul sentiment de apartenență a omului, de unde a apărut sintagma «nicăieri nu-i ca acasă»”²³².

Totodată, în timp ce 77% dintre locuitori se arată „foarte” sau „mai degrabă” satisfăcuți de viața lor²³³, atunci când o desfac pe domenii precum transportul în comun ori situația veniturilor, gradul de mulțumire scade.