Text de Valentina Marinescu

Prin definiție „comunitate” semnifică punerea în comun a ceva, împărtășirea în interiorul unui grup a ceva. Fiind centrat tocmai pe ideea de „comunitate”, proiectul a căutat să vadă elementele care alcătuiesc liantul vieții în comun pentru oamenii care trăiesc în capitala țării. Exprimat în limbajul specific, „Vital Signs” a vrut să delimiteze nevoile la nivel local pentru cea mai mare comunitate din România – Bucureștiul – și să ofere astfel o bază pentru acțiunile viitoare.

În acest scop a fost „împrumutat” un model de succes în înțelegerea vieții urbane– modelul canadian, acesta fiind bazat pe implicarea locuitorilor în viața locală într-o modalitate relativ diferită de cea de la noi.

Pentru o mai exactă înțelegere a acestei deosebiri, am să invoc un exemplu canadian de acum zece ani. În 28 noiembrie 2006, primăria orașului Montreal decide să schimbe numele Avenue du Parc în Boulevard Robert Bourassa, lucru anunțat de primarul orașului în data de 18 octombrie 2006. Decizia primăriei, luată fără a consulta populația respectivului bulevard, a dus la apariția unei dezbateri publice (întâlniri, mitinguri, petiții) care a ținut circa patru luni în oraș. Ca urmare a acțiunii cetățenilor în data de 6 februarie 2007  primarul G Tremblay anunță renunțarea la schimbarea denumirii bulevardului respectiv și rămânerea la denumirea inițială. Dincolo de amănuntele și interpretările ulterioare, cazul anterior menționat indică nivelul de implicare comunitară specific.

Filosofia care stă la baza raportului și proiectului „Vital Signs” este extrem de clară: pentru fundamentarea unor politici publice comunitare coerente și de succes este nevoie de o imagine cât mai clară, detașată, obiectivă și neutră asupra comunității respective.

În calitate de bucureșteni suntem deseori convinși de statistici, luăm aceste date deseori ca atare. Dar ce facem mai departe cu ele? Mai exact, cât de mult sunt folosite aceste date în viața de zi cu zi? Si, mai ales, cum sunt ele folosite și de către cine?

La sfârșitul primului demers inițiat de Fundația Comunitară București prin proiectul „Vital Signs” în București se poate spune că am adus la lumină unele raspunsuri la întrebările de mai sus. Nu avem prin proiect o imagine completă, detailată a orașului – „Vital Signs” nici nu și-a propus acest lucru (imposibil, dealtfel) .

Însă, acum știm care este situația în variate domenii și, mai ales, am aflat unde sunt segmentele în care informațiile fie sunt pațiale, fie lipsesc. Mai știm și ce tip de analize ar fi necesare la nivel micro-social – cartier, parte de cartier, cvartal de blocuri etc. Și, mai ales, știm că este nevoie de timp și (chiar dacă este un „loc comun”) implicare pentru ca bucureștenii să înceapă să înțeleagă orașul în care trăiesc.

Raportul rezultat a fost unul onest, care a utilizat, în principal, datele oficiale și care a căutat să fie obiectiv și neutru. De aici caracterul majoritar descriptiv al scriiturii și evitarea aprecierilor și/sau evaluărilor variatelor segmente discutate.

Speranța este ca această muncă și rezultatul ei să poată sta la baza unor acțiuni comunitare concrete.