De Alina Kasprovschi, Director executiv Fundația Comunitară București

Trăim într-un oraș mare, aglomerat și poluat. Bucureștenii sunt nepoliticoși și grăbiți. Vii în București ca să faci bani, dar strângi din dinți când vine vorba de calitatea vieții. Acestea sunt doar câteva din credințele populare când vine vorba despre orașul în care trăim, muncim și ne creștem copiii. Se întâmplă în multe alte domenii în ultimul timp: ne susținem părerile bazându-ne pe emoții și experiențe personale, mai degrabă decât pe fapte.

În cei cinci ani de existență ai Fundației Comunitare București, ne-am întâlnit prea des cu păreri ale oamenilor despre oraș, și prea rar cu date și statistici la zi. Și avem cu toții nevoie de ele, ca să putem lua decizii de implicare în comunitate și cu mintea, nu doar cu inima.

Care sunt cu adevărat problemele? Cum stabilim priorități? Ce mecanisme sunt mai eficiente ca altele, în a rezolva probleme?

Vital Signs este un astfel de instrument. Dezvoltat de Fundația Comunitară Toronto în urmă cu mai mult de 15 ani, și de atunci preluat în mai mult de 70 de comunități din lume, Vital Signs este o radiografie a tuturor domeniilor importante la nivel local, surprinse la un anumit moment în timp. Datele obiective sunt colectate de la instituții publice, organizații non-profit sau companii interesate de comunitatea locală. De la populație și economie, până la educație, sănătate, siguranță, mobilitate și sentimentul de apartenență. Cele 12 domenii surprind, prin mai mult de 100 de indicatori, unde ne este orașul.

În mod surprinzător, din informațiile noastre, aceasta este prima dată când date din atâtea domenii sunt colectate împreună și disponibile public pentru București. În lipsa unor informații centralizate, cum putem lua decizii despre prioritățile orașului?

A fost nevoie de multă muncă pentru a colecta aceste date. O echipă de trei cercetători a lucrat mai mult de șase luni cu instituții publice. Datele sunt cele mai recente disponibile în acest moment. Unele dintre ele surprind anul 2016, altele sunt din 2015. Dar sunt și domenii – cum este cel al mediului, în care cele mai recente date sunt disponibile din anul 2010! Alte date se contrazic, mai ales dacă sunt colectate de instituții diferite. Și alte date contrazic pur și simplu realitatea așa cum o cunoaștem noi – sectorul 5, care include Ferentari și Rahova, pare a fi cel mai sigur sector și cu cele mai puține cazuri sociale. În plus, a trebuit să renunțăm la un număr important de indicatori colectați de Vital Signs în alte țări, pentru că ei nu sunt disponibili în România. Ar fi fost util să aflăm, de exemplu, informații mai complete despre migrația internă și migranții din alte țări, despre familii mono-parentale, locuirea cu chirie, informații despre clădirile care necesită reparații majore sau despre implicarea locuitorilor prin donații și voluntariat.

Mulțumim celor care au susținut existența acestui proiect – finanțatorilor Unicredit Bank și Global Fund for Community Foundations. Echipei de cercetători, pentru munca din lunile când părea că nu vom ajunge niciodată la final. Numeroaselor persoane care au citit raportul și ne-au ajutat să îl facem mai ușor de citit și de înțeles. Numele și contribuția fiecăruia se regăsesc la finalul raportului.

Sperăm că lectura acestui raport să vă aducă idei de implicare și să vă clarifice întrebări. Și, mai ales, să vă pună întrebări despre comunitatea noastră, așa cum nu ați mai făcut-o până acum.

În perioada următoare, Fundația Comunitară va alege trei domenii de implicare activă și va lucra să le înțeleagă mai bine. Pe baza lucrurilor noi pe care le vom afla și a consultării în comunitate, vom alege cel puțin o problematică pe care ne propunem să avem impact, prin dezvoltarea unui fond tematic de finanțare din surse private. Credem că putem să avem un impact în comunitatea noastră, dacă îi înțelegem problemele, stabilim priorități și facem lucruri împreună. Și vă invităm alături de noi, să pornim din acest punct.