SINGURELE INFORMAȚII clare care există la nivelul Capitalei sunt cele legate de factorii meteorologici și de calitatea apei, indicatori care vor fi descriși mai jos. O zonă deficitară importantă este cea a calității aerului din oraș; stațiile de monitorizare ale autorităților locale nu funcționează la parametri optimi, iar datele furnizate lipsesc de cele mai multe ori. Singurele informații pe care am putut să le obținem provin din analizele produse de alte instituții. Situația este asemănătoare și în cazul colectării deșeurilor.

Primăria Municipiului București nu are date actualizate cu privire la cantitatea sau categoriile de deșeuri pe care orașul le produce. Ultimele date despre spațiile verzi sunt din 2011, odată cu finalizarea Registrului spațiilor verzi, iar situația clădirilor verzi nu este contorizată în nicio statistică. Cercetarea Vital Signs nu a identificat nicio sursă care să adune asemenea informații pentru a da măcar o imagine generală a situației.

CLIMA

Bucureștiul se încadrează într-o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,5 grade Celsius la nivelul anului 2015, conform datelor furnizate de Agenția Națională de Meteorologie. În 2015, luna cu temperatura medie cea mai scăzută a fost ianuarie (-3 grade Celsius), iar luna cu cea mai ridicată temperatură medie a fost iulie: 30,1 grade Celsius. Cantitatea totală anuală de precipitații a fost, în anul 2015, de 585 mm²³. Nivelul indicatorilor nu a variat semnificativ în ultimii ani.

DEȘEURILE

Cele mai recente informații oficiale cu privire la cantitatea de deșeuri produsă și colectată în oraș sunt din 2007. În acel an, cantitatea totală de deșeuri a fost de 908.330 tone. Dintre acestea, 708.920 tone au reprezentat deșeuri municipale și asimilabile din comerț, industrie și instituții, 139.290 tone au provenit din servicii municipale, iar restul de 60.120 tone au fost generate de construcții și demolări²⁴.

Conform datelor din raportul Agenției Regionale de Dezvoltare București-Ilfov, în anul 2010, întreaga regiune București- Ilfov a generat 1.151,31 mii tone deșeuri, din care 813,58 mii tone deșeuri menajere și asimilabile, 185,63 mii tone deșeuri din servicii municipale și 152,1 mii tone deșeuri din construcții și demolări. Rata de acoperire cu servicii de salubritate în București și județul Ilfov era, la nivelul anului 2011, de 100%²⁵.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare în municipiul București²⁶ specifică cantitatea totală a deșeurilor menajere colectate la nivelul municipiului în anul 2013, care era de 599.704 de tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultat este de 318 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kg/cap de locuitor/zi.

Pentru colectarea separată a deșeurilor, conform unui raport al Prefecturii București²⁷, am obținut următoarele date: cantitățile de deșeuri colectate separat în anul 2014 de către operatorii de salubrizare au fost 915 tone de metal, 9.658 tone de hârtie-carton, 9.318 tone de plastic, 3.457 tone sticlă, 50 tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), 703 tone de lemn, 13.607 tone de deșeuri vegetale compostate, 9.541 tone de umplutură și 51.543 tone de deșeuri energetice. Același raport precizează că în anul 2014 existau containere pentru deșeuri de hârtie-carton, sticlă, plastic în 974 de locații de pe domeniul public, precum și 27 de puncte de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populație, repartizate astfel: câte 2 puncte de colectare în sectorul 1 și 2, 15 în sectorul 3, 6 puncte de colectare în sectorul 4, și câte 1 punct de colectare în sectorul 5, respectiv sectorul 6.

O cercetare cantitativă realizată pentru IKEA România la finalul lui 2016 arată că 58% dintre bucureșteni nu sortează gunoiul, iar 96%²⁸ dintre cei care sortează gunoiul menajer pun deoparte plasticul.

APA

Calitatea apei este monitorizată constat de Apa Nova, societatea care gestionează infrastructura de producție și distribuție a apei potabile din București. Societatea analizează lunar apa în 11 puncte din Sectorul 1, 9 puncte din Sectorul 2, 7 puncte din Sectorul 3, 7 puncte din Sectorul 4, 8 puncte din Sectorul 5 și 7 puncte din Sectorul 6. Rezultatele analizelor sunt încărcate pe site-ul societății; ele urmăresc o serie de indicatori organoleptici, fizico-chimici și bacteriologici prevăzuți în Legea 458/2002 (cu modificările ulterioare). Potrivit măsurătorilor, probele colectate la începutul lunii decembrie din 2016 au fost conforme cu limitele impuse de lege în toate punctele monitorizate²⁹.

AERUL

Calitatea aerului este monitorizată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Conform datelor pe care instituția le furnizează, concentrările medii anuale ale principalilor poluanți pentru anul 2015 sunt următorii: NO2 (dioxid de azot) – aproximativ 20 μg/ m3 (sub valoarea limită anuală de 40 μg/m3 pentru protecția sănătății umane³⁰), CO (monoxid de carbon) – aproximativ 7,5 μg/ m3 (sub valoarea anuală admisă de 10 μg/ m3) și PM10 (pulberi în suspensie) – aproximativ 36 μg/m3 (sub valoarea anuală admisă de 40 μg/m3). Datele monitorizate nu sunt însă concludente, pentru că în București există probleme cu infrastructura de monitorizare a calității aerului³¹.

În 2016, o parte din stațiile de măsurare a calității aerului distribuite pe aria orașului nu funcționau, situație care se perpetuează în ultimii ani. Din această cauză, monitorizările sunt ori parțiale ori neactualizate. Raportul Agenției Regionale de Dezvoltare București-Ilfov prezintă câțiva indicatori suplimentari, însă dintr-o perioadă mult anterioară.

În perioada 2005-2011, rapoartele de monitorizare ale aerului prezintă depășiri ale valorilor limită anuale (40 μg/m3) periculoase pentru sănătatea umană în cazul dioxidului de azot și a oxizilor de azot, la stațiile Cercul Militar, Mihai Bravu și Drumul Taberei. Primele două zone sunt cele mai poluate cu aceste substanțe: concentrația medie anuală era peste limita admisă în toată perioada monitorizată.

O hartă publicată de Ministerul Mediului în 2015 arată concentrații medii anuale periculoase în centrul Bucureștiului (inclusiv valori cuprinse între 75 și 110,2 μg/m3 pentru dioxidul de azot)³².

În cazul dioxidului de sulf, raportul Agenției Regionale de Dezvoltare București- Ilfov n-a identificat depășiri ale valorii maxime admise. Cantitatea de monoxid de carbon s-a situat, de asemenea, sub valoarea limită de 10 μg/m3 la toate stațiile de monitorizare din regiunea București- Ilfov, la fel ca în cazul plumbului, ale cărui valori au fost înregistrate sub limita de 0,5 μg/m3. Depășiri ale valorilor maxime de 40 μg/m3 s-au înregistrat, însă, în cazul concentrațiilor anuale de pulberi în suspensie la toate stațiile de monitorizare, cu excepția unor perioade la stațiile Cercul Militar, Titan, Berceni, Lacul Morii. În 2011, valorile limită anuale au fost depășite doar la Stația Drumul Taberei³³. Emisiile de SO2 (dioxid de sulf) ale regiunii București-Ilfov au avut, în 2010, valoarea de 2.450 tone pe an, de NOx (oxizi de azot) de 17.432 tone pe an, cele de amoniac de 370,33 tone pe an, iar cele de compuși organici de 9.240 tone pe an.

Emisiile anuale de CO2 (dioxid de carbon) la nivelul Bucureștiului au însumat 7.278 tone pe an³⁴. Concentrația medie anuală pentru C6H6 (benzen) înroșește, pe o hartă publicată de Ministerul Mediului în 2015, zona centrală a orașului: valorile de aici erau cuprinse între 5 și 7,8 μg/ m3³⁵. Măsurătorile calității aerului bucureștean, parțiale din cauza nefuncționării tuturor stațiilor, arată un nivel de poluare peste limitele normale în unele zone cu o densitate a populației ridicată. Poluarea este, în foarte mare măsură, produsul traficului, măsurătorile atestând depășirea valorilor normale pe substanțele rezultate din urma consumului de carburant. Cartierele cele mai populate produc traficul cel mai ridicat, fapt care rezultă într-un nivel crescut al poluării în zonele respective.

SPAȚIILE VERZI

Conform datelor statistice Eurostat referitoare la orașe verzi³⁶, Bucureștiul avea doar 7,5% spații verzi în 2012. Aceleași statistici menționează că, în 2015, 62% din locuitorii Bucureștiului erau mulțumiți cu spațiile verzi din oraș. Primăria Municipiului București este instituția care trebuie să ţină evidenţa spaţiilor verzi din Capitală prin realizarea registrului spaţiilor verzi. În acest sens, a finalizat Registrul Spaţiilor Verzi din Municipiul Bucureşti³⁷ la finele anului 2011, care cuprinde:

▷ spaţiile verzi din Municipiul Bucureşti aflate în domeniul public: parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive, spaţiile verzi din cadrul ansamblurilor de locuinţe/instituţiilor public etc;
▷ arborii izolaţi plantaţi pe aliniamentele arterelor de circulaţie, pe terenurile instituţiilor administraţiei publice, ale instituţiilor de învăţământ public, ale instituţiilor de cultură, ale ansamblurilor de locuinţe, ale lăcaşurilor de cult, ale cimitirelor etc.;
▷ arborii/arbuştii ocrotiţi. Potrivit datelor din Cadastrul Verde, suprafața spațiilor verzi/cap de locuitor a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009³⁸ la 23,21 mp/locuitor în anul 2012, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1, cu 77,19 mp/cap de locuitor, urmată de sectorul 4, cu 21,12 mp/cap de locuitor, sectorul 6, cu 17,71 mp/cap de locuitor, sectorul 3, cu 16,27 mp/cap de locuitor, sectorul 5, cu 12,8 mp/cap de locuitor și sectorul 6 cu 12,43 mp/cap de locuitor³⁹.

Cu toate acestea, un raport al Curții de Conturi care a auditat finanțele publice ale Municipiului București pe anul 2014⁴⁰, atrage atenția că această creștere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafețe aparținând domeniului privat sau cu regim juridic incert. Astfel, Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa. Raportul Curţii de Conturi, arăta că, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 hectare de spaţiu verde administrat de primăriile de sector și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

Într-un comunicat de presă din aprilie 2017⁴¹, Primăria Municipiului București a anunțat că, în perioada 2001-2013, au fost retrocedate în Bucuresti 36 de hectare din parcuri, iar în ultimii 16 ani au fost restituite 23 hectare de spații verzi și locuri de joacă.